marți, 25 ianuarie 2011

Al doilea lucru

Pot compara totul cu un bebe. Mi-l imaginez aşa: în pampers, fără hăinuţe, stând în şezut pe un covor de joacă. E frumos... Dar are pe nas o bilă roşie, un nas de clown. Râde. Se simte bine. Însă îl mai şi încurcă nasul prea mare, prea roşu, prea... rotund.
Nu ştiu de ce compar astea două lucruri.
Şi acum o să mă întrebi care e al doilea lucru.
Poate pentru că îmi doresc să mai fiu bebe.
Şi tu insişti să ştii care e al doilea lucru.
Copilul creşte văzând cu ochii.
Şi al doilea lucru e...?
Un copil ca toţi copiii, nişte şotii ca toate şotiile...
Bine, bine, dar al doilea lucru?
Copilul creşte, capacităţile intelectuale cresc o dată cu el; nasul însă rămâne la fel de mare, roşu, rotund.
Mă iei cu vorba?? Care e al doilea lucru?
Începe şcoala şi el se afirmă ca şi copil eminent, care promite multe.
Te rooog!! Spune-mi al doilea lucru!!
Ajunge şi în clasa a5-a, a7-a, a... 9-a!!
OK. Şi ce legătură are asta cu al doilea lucru??
...Al doilea lucru este uniforma şi bereta albastre pe care le primeşte în clasa a9-a, în locul unei uniforme normale...

Iar nasul e tot roşu...

2 comentarii:

  1. ioana uniforma albastra e fericita ca ai scris atat de frumos despre ea. brava:)

    RăspundețiȘtergere
  2. mda, diana:D
    fie cum zici tu... daca ar fi si adevarat...:P
    :))

    RăspundețiȘtergere

Spune-ţi părerea!